Cînd diriguitorii Sistemului de Justiție te vor petent cu acte în regulă.
De ce? Pentru că dumnealor pot.
Pentru că deasupra lor, cred unii dintre domniile lor, nu mai e nimeni.
Nici măcar Dumnezeu, sau Ființa Spirituală care ne ghidează pe toți, cum s-o numi pentru fiecare în parte.
Și pentru că – așa consideră unii dintre acești diriguitori – trăim. Și atît!
Nu e cazul să detaliez acest aspect acum.
Voi exemplifica cu partea materială a conduitei lor.
Fac trimitere la altă speță privind demersurile în justiție pe care M. Iacob, candidatul la Institutul Național al Magistraturii, a trebuit să le promoveze și să le susțină, în instanța de contencios, împotriva Consiliului Superior al Magistraturii – C.S.M., pentru a i se recunoaște admiterea, ,,Cuiul lui Pepelea” fiind tot testul psihologic, organizat în perioada 26 iunie – 10 octombrie 2012.
Conform Sentinței nr. 2212/2013, reclamantul M. Iacob a cîștigat, cu eforturile și neajunsurile de rigoare(nervi, stres, cheltuieli, timp scurs aiurea):
- admiterea cererii principale în contradictoriu cu pârâtul C.S.M,
- constatarea nelegalității examinării și reexaminării psihologice efectuate în cadrul concursului de admitere în magistratură, organizat in perioada 26 iunie – 10 octombrie 2012, și anularea rapoartelor de examinare si reexaminare psihologica întocmite în acest sens;
- anularea Hotărârii Secției pentru Procurori a C.S.M. nr. 416/15.11.2012 prin care s-a constatat ca reclamantul nu îndeplinește condiția de a fi apt din punct de vedere psihologic si a fost declarat respins la concursul de admitere in magistratura, organizat in perioada 26 iunie – 10 octombrie 2012;
- obligarea pârâtului C.S.M. la emiterea unei hotărâri prin care să se constate că reclamantul îndeplinește condiția de admitere în magistratură prevăzută de art 14 litera e din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, în sensul că acesta este apt din punct de vedere psihologic pentru exercitarea profesiei de magistrat.
- obligarea pârâtului C.S.M. să emită o hotărâre prin care să procedeze la înscrierea reclamantului pe lista definitiva a candidaților declarați admiși la concursul de admitere in magistratura, organizat in perioada 26 iunie – 10 octombrie 2012 .
- obligarea pârâtului C.S.M. să propună Președintelui României numirea reclamantului în funcția de procuror.
- obligarea pîrîtului C.S.M. să plătească reclamantului suma de 2104,3 ron reprezentând cheltuieli de judecată constând în taxă judiciară de timbru ,timbru judiciar și onorariu achitat pentru efectuarea punctului de vedere de către personalitățile și specialiștii în domeniul psihologiei.
Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Decizia nr 599/10.02.2014, a menținut aceste dispoziții ale Curții de Apel București, dar cred că trebuie să redau din motivare:
- Înalta Curte constată, față de circumstanțele concrete ale cauzei, raportat la întreg probatoriul administrat, nelegalitatea procedurii de examinare şi reexaminare psihologică a reclamantului.
- instanța de fond nu a cenzurat evaluarea psihologică şi nici nu s-a substituit comisiilor de specialitate, demonstrând însă, prin analiza probatoriului administrat, insuficienta motivare a rapoartelor de examinare psihologică şi respectiv arbitrariul, derivând din lipsa de transparență, de deplină credibilitate şi de egalitate în ceea ce privește examinarea la care a fost supus reclamantul.
- raportul psihologic întocmit reclamantului în urma primei testări este absolut identic cu cel întocmit în urma reexaminării psihologice, chiar şi în ceea ce priveşte semnele de punctuaţie.
- mai mult, cele două rapoarte întocmite în cazul reclamantului intimat sunt absolut identice cu cele ale unui alt candidat (P.C.) de asemenea respins în acel an (dar admis la acelaşi tip de testare în anul următor), fiind astfel rezonabilă aprecierea în sensul folosirii sistemului copy-paste, în condiţiile în care s-au dat răspunsuri la aproximativ 1000 de întrebări şi enunţuri, cu mai multe variante de răspuns.
La final, întreb:
În condițiile în care M. Iacob a fost numit procuror prin Decretul Președintelui României, cui i-au folosit toate acestea? Care e ideea să folosești resursele Consiliului Superior al Magistraturii în contra unui om? Nu puteau fi folosite în alt mod, mai ales că sînt foarte costisitoare pentru buzunarul nostru, al tuturor? Sau, cumva, așa încearcă să își justifice activitatea forumul superior al magistraților? De ce a fost necesar să fie grevate și instanțele din cadrul C.A.B. și Î.C.C.J.? Cu costurile aferente, bineînțeles. Mai ales că se plîng de faptul că sînt sufocate de dosare?
Nu cumva ar trebui ca pentru astfel de ,,buleli”(lucruri de mîntuială, conform d.e.x. – ului) să se impună răspunderea, de orice tip, care există, dar nu e aplicată?
Asta pe bani mei, ai noștri, ai tuturor!
Și, să nu uit, încă ceva:
Dacă tocmai cei care conduc Justiția apelează, sau închid ochii la astfel de furtișaguri din tastatură, ce pretenții mai putem avea? Mai ales de la Sistemul de Justiție?
https://www.linkedin.com/pulse/copy-paste
Extras din articolul publicat de Clujust.ro
Lasă un răspuns